România a realizat un scor de 4.802 puncte. Spre comparație, prima țară clasată Estonia a obținut un punctaj de 30.722, Australia (locul 2) are 28.837, iar China (locul 3) are 26.942 de puncte. În contrast ultimele trei locuri din Top 100 sunt ocupe de Uzbekistan pe 98 (0,358 de puncte), Oman pe 99 (0,349 de puncte, dar nou venită în clasament) și Somalia, cu 0,330 de puncte.

În Europa de Est, România este încă în top 10, deși și aici a mai pierdut un loc ajungând pe 9.

Aproape toate țările din regiunea noastră s-au clasat înaintea României: Cehia (locul 30 cu 9.936 de puncte), Polonia (locul 33 cu 8.233 de puncte), Rusia (locul 34 cu 8.101), Turcia (locul 39 cu 6.379 de puncte), Bulgaria (locul 41 și 6.347 de puncte) și Ucraina (locul 42 cu 6.196 de puncte). Ucraina, de altfel, are cea mai mare creștere a punctajului (26,22%) dintre statele clasate între locurile 41 și 50, și a urcat patru locuri față de ediția anterioară a raportului la clasamentul general și un loc la clasamentul din Europa de Est până pe 8 (loc deținut anul trecut de România). Grecia a avut o creștere moderată, de 12,07%, dar suficientă cât să urce 2 locuri și să ne depășească, fiind acum pe locul 47.

În regiune, după România se află doar Ungaria, pe locul 51 cu 4.239, Serbia (locul 56 cu 3.147), Moldova, pe locul 90 cu doar 0,581 de puncte.

”Cu un ecosistem puternic de startup-uri înrădăcinat în Europa de Est, România oferă antreprenorilor acces la profesioniști foarte talentați, la prețuri accesibile, și la piața europeană mai largă. Țara a devenit cunoscută pentru punctele sale forte în domeniul IT și al externalizării, cu hub-uri vibrante de startup-uri în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Mulți angajați locali, freelanceri și lucrători de la distanță contribuie la sectorul IT, deservind companiile străine și valorificând bazinul de talente tehnologice din România”, se precizează în raport.

Topul orașelor românești

Potrivit raportului, avem șase orașe în topul global care cuprinde 1.000 de localități: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Iași și Brașov.

Bucureștiul a pierdut șapte poziții la nivel global, ajungând pe locul 116 în lume, și a înregistrat cea mai slabă creștere dintre primele cinci ecosisteme din țară. Rămâne, însă printre primele 10 orașe din Europa de Est, păstrându-și locul 8 de cinci ani consecutivi.

În schimb, fostul oraș global de top 250 în 2020, Cluj-Napoca revine pe creștere, cu un avans de peste 16%, urcând cinci poziții până pe locul 385 la nivel global.

Capitala se remarcă în domeniul inteligenței artificiale, unde ocupă primul loc în Balcani și locul 28 la nivel mondial, iar Cluj-Napoca se află în top 100 la nivel global în domeniul dezvoltării web, pe locul 87.

Urmează Timișoara, cu o cădere de 6 locuri până pe 649, apoi Oradea (locul 729, o urcare de 15 poziții), Iași (locul 819, în urcare cu 4 locuri), Brașov (locul 977, cu o cădere abruptă de 123 de poziții), Sibiu (locul 1.178, în coborâre cu 145 de locuri), Craiova (pe 1.366, o cădere de 150 de locuri) și Târgu-Mureș (locul 1.376, mai jos cu 140 de poziții).

Ce poate face România pentru îmbunătățirea ecosistemului de startup-uri

Potrivit raportului, inițiativele din sectorul public, precum Start-Up Nation și Startup Plus, au oferit un sprijin valoros pentru companiile aflate la început de drum. ”Cu toate acestea, sunt necesare eforturi legislative mai structurate pentru a crea un climat investițional competitiv la nivel global. Îmbunătățirea educației antreprenoriale — în special în licee și prin programe dedicate — ar contribui, de asemenea, la consolidarea ecosistemului”.

Raportul recunoaște că ”fundamentul solid al României în educația STEM reprezintă un atu strategic”, și amintește și de proiectul „România Educată”, care își propune să modernizeze curricula și să extindă accesul la resurse.

Cu toate acestea, atrage atenția că finanțarea în faza incipientă rămâne o provocare majoră. În 2024, startup-urile locale au primit o finanțare totală de 44,6 milioane de dolari, precizează sursa citată. ”Accesul la capital pre-seed este în continuare limitat, deși programele sprijinite de stat, precum cele finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), urmăresc să consolideze peisajul fondurilor de investiții private. Un alt exemplu pozitiv este incubatorul FIX Cluj, care oferă până la 50.000 de euro pentru tinerii antreprenori.

”Aceste programe sunt cu atât mai importante cu cât România – mai mult decât mulți dintre partenerii săi din UE – se confruntă cu dificultăți în retenția talentelor. Este nevoie de o strategie public-privată mai coerentă pentru a schimba mentalitatea națională în direcția antreprenoriatului și pentru a reduce dependența de modelul economic bazat pe outsourcing.

Din fericire, încep să prindă contur inițiative colaborative precum ROStartup. Această inițiativă comună a generat Romanian Startup Ecosystem White Paper, un document care cartografiază principalele provocări și oportunități ale ecosistemului local”, se precizează în documentul citat.

Totodată, orașe mai mici, precum Oradea, încep să se afirme ca ”ecosisteme antreprenoriale credibile prin inițiative precum MakeITOradea”.

Totuși, autorii studiului încheie caracterizarea ecosistemului românesc de startup-uri într-o notă pozitivă și afirmă că ”este pregătită să atingă noi borne promițătoare în viitorul apropiat” datorită conectivității solide la internet, o rețea în expansiune de incubatoare și acceleratoare și o comunitate antreprenorială determinată.

​România continuă declinul în topul țărilor cu ecosisteme solide de startup-uri pentru al treilea an consecutiv, arată cel mai recent raport al Startup Blink. Cu o cădere de patru locuri și o depreciere de 4,4% a ecosistemului, față de ediția anterioară a studiului, țara noastră se apropie să iasă din Top 50, fiind clasată pe locul 48, între Grecia și Letonia și după Bulgaria și Ucraina.